30 aprilie

De dimineata ma tot gandesc la semnificatia zilei de azi.

Mai intai a fost ziua de nastere a mamei mele. 1942. Intamplator este si ziua de nastere a unei bune prietene. 1968. Apoi a venit anul de gratie 2001, cand m-am despartit de Manfred. Am vrut sa marchez cumva momentul, sa fixez o piatra de hotar in viata mea, ceva care sa simbolizeze rascrucea importanta la care ma aflam, ceva care sa ma faca sa-mi amintesc mereu prin ce trecusem si sa ma impiedice sa repet aceeasi greseala. Dupa cum se stie, majoritatea femeilor simt nevoia ca dupa o despartire sa opereze o schimbare in viata lor, care de multe ori se concretizeaza printr-o tunsoare mai neobisnuita, prin vopsirea parului intr-o culoare noua etc. Ei bine, eu aveam deja parul foarte scurt si suvite blonde proaspete, asa ca ... am ales sa-mi fac un tatuaj. Mi-am ales ziua de 30 aprilie si m-am dus la o mica sedinta de masochism. Imi alesesem glezna dreapta, voiam un semn la vedere... Initial ma gandeam la un Scorpion (what else?), dar la fata locului nu mi-au placut deloc modelele, asa ca in final am ales ceva mult mai frumos: simbolul japonez pentru suflet, spirit...

Mi-am spus ca pana atunci prea ma lasasem mereu ghidata doar de creier, de ratiune, mi-am spus ca era timpul sa ma concentrez pe sufletul meu, pe spirit, pe partea intuitiva, emotionala... S-a dovedit o inspiratie de bun augur, fiindca o luna si jumatate mai tarziu il cunosteam pe ... taticul lui David.

A venit apoi si anul 2003, cand planificam data casatoriei cu Bogdan si cautam o data pe gustul meu, plina de semnificatii. Alegerea mea s-a indreptat din nou spre data de 30 aprilie, din doua motive: aveam inca undeva in suflet un cui adanc infipt de mama, care permanent se arata sceptica in ce priveste relatia mea cu Bogdan (mai bine zis, dupa parerea ei "Manfred era mai dragut" si "din poze, Bogdan parea interesat" - evident, de ce m-ar iubi pe mine cineva de dragul meu, nu?) si cred ca partial cautam inca o metoda s-o conving ca se inseala. Apoi, m-am gandit ca alegand ziua ei ca zi de casatorie a mea ii acord ei o onoare deosebita, prin asta se vede treaba ca incercam sa ii demonstrez din nou si din nou cat de mult o iubesc si cat de importanta imi este. Care va sa zica, Felicia cea adulta si Feliuta cea mica isi faceau amandoua temele cu o constiinciozitate exemplara.

In final, s-a intamplat cu totul altceva, iar asta ma face sa cred ca in subconstientul meu mai era cineva care lucra in ilegalitate ;-) In contextul in care din toamna lui 2004 nu am mai avut nici un fel de contact cu mama mea, (dupa ce i-am marturisit intr-o scrisoare lunga toate durerile mele legate de ea care imi sfasiau inima), efectul final si durabil al eforturilor mele a fost ca ziua de 30 aprilie si-a pierdut pentru mine orice semnificatie legata de mama si a ramas ... ziua casatoriei mele cu Bogdan. Si e bine asa.

* * * * *

Azi venim cu mic cu mare sa uram un LA MULTI ANI cat Everestul pentru VLADY, caruia ii dorim multa sanatate, noroc, bucurii, dragoste si fericire fara sfarsit in viata lui, ca tare ne-a mai impresionat povestea lui mami si cat de mult l-a dorit si cum l-a asteptat cu sufletul dand pe dinafara de iubire!! Azi trimitem multi pupici catre PRAG, cu multe ganduri bune pentru "inregimentare" si fie ca Roxana sa se acomodeze perfect la cresa (asa e si la Germanica, mi-au spus de pe acum ca in 2010, cand vreau sa-l duc pe David la gradi, trebuie in primele 2 saptamani sa merg si eu cu el, sa se obisnuiasca).

La noi noptile sunt standard: Daviducul doarme singurel in patutul lui pana la 23 sau 1 (depinde daca il trezesc eu cand vin in pat), apoi plange si eu il iau langa mine, doarme intre mine si patutul lui, mai da un cap-doua la gratiile de lemn cand isi cauta pozitiile noaptea, dar in principiu doarme binisor, cand pe-o parte, cand pe burta, eu ma trezesc insa foarte des ca sa-i aranjez sacul de dormit sau ca sa-l intorc ca lumea, deci tot rupta sunt, mai ales ca dorm intr-o râna, cam intre doua saltele inegale... iar mustrarile de constiinta din cauza faptului ca tati e inca exilat in camera cealalta sunt de asemenea inca prezente... Nu am gasit inca o solutie mai buna.

Complexul 'Sanatatea'

Toti am fost „vaccinati“ obsesiv cu o imagine monocauzala a bolilor, care este atat de fascinant de comoda intrucat ne ia noua orice responsabilitate si o arunca in carca microbilor, sugerand ca tot ce trebuie sa facem este doar sa bagam suficienti bani in buzunarele concernelor farmaceutice si bum, ei ne livreaza protectia totala impotriva tuturor soiurilor de boli.

Teoria originara a microbilor ca "dusmani" ii apartine evident "prietenului" meu Louis Pasteur, un chimist mediocru, un plagiator cu un ego mult peste posibilitatile lui intelectuale, care - dupa cum a descoperit istoricul american Geison studiind timp de 20 de ani carnetele personale ale lui Pasteur - a falsificat multe experimente pentru a publica rezultatele dorite.

Surpriza, chiar un contemporan al lui Pasteur pe nume Bechamp (doctor in stiinta si in medicina, profesor de chimie si farmacie) dezvoltase teoria celulara, o teorie mult mai de bun simt decat a concurentului lui, dar din pacate teoria lui nu aducea nici un fel de profit nimanui si deci nu a putut fi sprijinita de nimeni (desi nici pana astazi nu a fost invalidata!), in timp ce Pasteur facea deja milioane cu vaccinurile lui care se vindeau ca painea calda...

Va las sa judecati singuri cu ce teorie vreti sa va identificati.

-->

Pasteur: Bolile provin de la microorganisme din afara corpului.

Bechamp: Bolile provin de la microorganisme din interiorul celulelor umane.

Pasteur: In general, trebuie sa ne pazim de microorganisme.

Bechamp: Aceste microorganisme intracelulare functioneaza in mod normal pentru a construi si a sustine procesele metabolice ale corpului.

Pasteur: Functia microorganismelor este constanta.

Bechamp: Functia microorganismelor se schimba pentru a ajuta la procesele catabolice (de dezintegrare) ale organismului-gazda atunci cand acel organism moare sau e vatamat, ceea ce poate fi un proces chimic sau unul mecanic.

Pasteur: Formele si culorile microorganismelor sunt constante.

Bechamp: Microorganismele isi schimba formele si culorile pentru a reflecta mediul.

Pasteur: Fiecare boala este asociata cu un anumit microorganism.

Bechamp: Fiecare boala este asociata cu o anumita stare generala a corpului.

Pasteur: Microorganismele sunt agenti cauzali primari.

Bechamp: Microorganismele devin patogene atunci cand sanatatea organismului-gazda se deterioreaza. Astfel, starea organismului-gazda este agentul cauzal primar.

Pasteur: Boala poate „lovi“ pe oricine.

Bechamp: Boala este creata de conditii nesanatoase.

Pasteur: Pentru a preveni bolile, trebuie "sa construim scuturi de aparare".

Bechamp: Pentru a preveni bolile, trebuie sa cream sanatate.

Pana si despre Pasteur se spune ca pe patul de moarte ar fi admis in sfarsit: "Microbul nu e nimic, mediul este totul!". Din pacate, mult prea tarziu, dupa consecintele care pot fi vazute azi.

* * * * *

Fiindca tot se fac paralele acum intre "gripa porcina" de azi si "gripa spaniola" din 1918, va invit sa cititi experienta unei autoare care a supravietuit acelei perioade. Ciudat ca familia ei nu era printre cei vaccinati si au supravietuit toti, desi parintii ei mergeau constant la cei bolnavi ca sa ajute si nu a luat nici unul din ei "virusul"...

Iata si alte informatii interesante despre "gripa spaniola":

- majoritatea medicilor implicati nu au vorbit si nu au publicat niciodata experienta lor cu "virusul", ceea ce face plauzibila ipoteza ca in realitate epidemia a fost cauzata de vaccinarile in masa si de tratamentele agresive aplicate bolnavilor cu sistem imunitar slabit;
- epidemia de "gripa spaniola" nu a izbucnit intr-un singur loc, ca sa se raspandeasca apoi in lume, ci a izbucnit concomitent in mai multe locuri, ba chiar pe continente diferite;
- simptomele "gripei spaniole", sangerari in plamani, sunt cunoscute ca posibile efecte ale vaccinarii;
- s-au facut mai multe incercari de contaminare cu zeci de persoane (marinari incarcerati carora li se promisese eliberarea), care au stat in permanent contact cu bolnavii si carora bolnavii le tuseau cate 5 minute in fata - fara ca macar una din persoane sa se imbolnaveasca, ceea ce dovedeste clar ca boala nu era contagioasa;
- abia simularea unui vaccin - injectarea de lichide prelucrate din corpul bolnavilor - a reusit sa duca la imbolnavirea persoanelor-cobai.

Uite ca nici nemtii nu dorm: tagesschau.de (programul de stiri al televiziunii nationale) scrie un articolas despre cei care au de profitat din panica gripei. Apoi, un profesor de virusologie neamt declara si argumenteaza, foarte pertinent dupa parerea mea, ca orice epidemie de gripa normala este mai periculoasa decat "gripa asta porcina" (care oricum nu e porcina deoarece e vorba despre un virus uman).

Si ultima bombonica, de data asta din surse oficiale: conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii nu s-au inregistrat pana acum decat 7 (sapte!!) decese probabile din cauza "gripei porcine" (toate in Mexic si nici alea 7 nu sunt 100% dovedite, caci unul din decedati suferea de tuberculoza, altul avea 288 de kilograme), si 79 de cazuri de imbolnavire...

Vaaai, asta da tragedie, pai si cum mai scapam, dom'le, de rezervele alea vechi de Tamiflu care au termen de valabilitate de doar 5 ani? Tocmai acum, cand firma Roche a anuntat marirea productiei? Pai daca ne trezim cu o epidemie de sinucideri la nivel de management?

In final, ca sa redevenim seriosi, indiferent ce credeti si de care parte a baricadei sunteti, aveti grija de sanatatea voastra!

* * * * *

Azi transmitem LA MULTI ANI cu mult drag pentru Patrick, mugurasul cel mai grabit al odiseei, sa-i fie zilele senine, cu sanatate, bucurii, cu dragoste si fericire in suflet! De asemeni, azi trimitem pupici speciali pentru Nicole (ai dreptate, I'm only a click away si va citesc zilnic!), chinabulina (sanatate gogosicai!), Ylari (pupam sa treaca depresia), Magdone, Iulia si MsBB (am terminat postarea asta de 3 ore, dar am tot asteptat vestile dupa vizita la doctor, of, multa bafta la urmatorul control!)! O incurajare pentru Iustinelul care va merge la cresa, fie sa se adapteze fara probleme, daca nu se mai poate sa stea cu mami a lui acasa, cum ar fi ideal (dar ce e ideal pe lumea asta?). Am vazut ca s-au facut cateva propuneri de a pune pe prima pagina un link spre blogul meu, eu nu am absolut nimic impotriva, oricum ma voi simti in continuare tot aproape de voi!

Pentru fetele interesate sa le dea mai mult fier copiilor, va recomand calduros cerealele din mei. Aici aveti un tabel cu continutul in fier al diverselor alimente, iar meiul este, cu 9mg de fier la 100g, pe locul trei dupa ficat (de porc/vitel) si tarâtze. Eu am inceput sa-i bag cate o lingura de mei si in piureul de pranz, nu strica.

Rendez-vous cu Tamiflu

Inainte de toate, trebuie sa precizez ca imi pare tare rau de toti oamenii care au murit datorita complicatiilor de gripa si carora acum li se pune in carca aceasta farsa de "epidemie" de gripa porcina. Nu iau in tarbaca moartea sau pe cei care sufera, ci ma revolt impotriva minciunii si a inselatoriei ridicate la rang de politica universala, iar sarcasmul este doar una din armele pe care le am la dispozitie pentru a aseza oamenilor oglinda in fata.

Ieri am auzit pentru prima oara in contextul "gripei porcine" cuvantul magic Tamiflu.

Si coincidenta face ca exact acum 3 zile ajunsesem in cartea pe care o citesc momentan (Virus Mania) la capitolul despre "epidemia" de gripa aviara si ... despre Tamiflu. Am ras (amar) citind despre istoria acestui medicament. Vreau sa redau aici cateva informatii, poate unii se vor amuza cot la cot cu mine, poate altora le va trece panica vazand ca ... wow, iata ca exista un medicament miraculos impotriva oricarei forme de gripa animalica (aviara, porcina, in curand si hamsteriana, cum anuntam acum 2 zile) si tot ce trebuie sa faca guvernele tuturor tarilor este sa se aprovizioneze masiv cu Tamiflu pentru toate pandemiile anuntate de mass media pe viitor. Cred ca Orson Welles (cu banalul lui Razboi al lumilor) se rasuceste in mormant de ciuda ca nu a apucat si el vremili astea apocaliptice...

Ca o scurta recapitulare, la "epidemia" de gripa aviara nu s-a tinut cont de faptul ca responsabili pentru gripa aviara ar fi putut fi si alti factori precum :
- otravurile chimice (peste 70% din fluviile si raurile chinezesti sunt poluate dincolo de orice imaginatie),
- proteinele straine din mancarea industriala a pasarilor,
- deformarea genetica permanenta ca urmare a prasitului pentru accentuarea unor anumite parti ale corpului (la un pui de 8 saptamani, muschii pieptului de pilda sunt in ziua de azi de 7 ori mai dezvoltati decat ai unui pui de 9 saptamani de acum 25 de ani!!),
- administrarea preventiva de antibiotice si vaccinuri chiar si la cei mai mici pui,
- stresul pasarilor tinute cu sutele de mii in sali cu lumina artificiala, unde automutilarile nu sunt raritati.

Nu s-a tinut cont nici de faptul ca nu au existat dovezi pentru transmiterea gripei de la pasari la oameni sau macar ca acest temut virus H5N1 ar fi fost factorul patogen in gripa aviara si nu s-a dovedit nici macar fara dubiu existenta virusului in stare pura, cu toata zestrea genetica respectiva. Mai multe informatii in articolele Avian Flu Virus H5N1: No Proof for Existence, Pathogenicity, or Pandemic Potential; Non-'H5N1' Causation Omitted sau Atacul ratelor ucigase.

Nu s-a tinut cont decat de isteria in masa si astfel au fost ucise 200 de milioane de pasari (multi proprietari de ferme de pasari s-au sinucis din disperare) si s-a facut un profit de 363% (380 de milioane de euro!) prin vanzarile medicamentului Tamiflu, medicament recomandat de fapt impotriva gripei normale. Aici ar mai fi de mentionat ca studiile referitoare la efectivitatea medicamentului Tamiflu impotriva gripei obisnuite au fost aproape exclusiv sponsorizate de firma producatoare, Roche (chestie mentionata de obicei in josul paginii, cu litere minuscule), asa cum dealtfel trei sferturi din studiile clinice publicate in revistele stiintifice de specialitate Lancet, New England Journal of Medicine (NEJM) si Journal of the Americal Medical Association (JAMA) sunt sponsorizate de firme farmaceutice. S-au rarit in asa hal expertii independenti incat NEJM si-a schimbat si principiile pentru autori, permitand publicarea de articole si editoriale unor autori care primesc onorarii de pana la 10.000 $ pe an de la firme farmaceutice, onorariile putand proveni si de la firme ale caror produse autorul le mentioneaza in articol. Asta nu e un conflict de interese grav sau ce pana mea... pardon, ce soriciul meu?

Facem o mica pauza de reclame, verificati-va contul la banca, poate vrea cineva sa se bage repede sa cumpere actiuni la firma Roche. E momentul ideal!

Sa revenim la gripa porcina, cauzata de domnul virus de tip A H1N1. CDC-ul cel venerat de amatorii de surse oficiale (Centers for Disease Control pentru muritorul de rand - un conglomerat guvernamental care ... tan-tanna... traieste exact din "epidemii" si teama de epidemii, pe care o intretine cu o strategie exceptionala) a declarat ca acest virus de tip A H1N1 ar contine 4 segmente genetice, de om, pasare si porc de pe 3 continente - wow, ce cocktail superb si nimerit pentru a declansa frumusete de panica globala... Si nimeni nu se mira ca nici unul din cei care s-au imbolnavit de acest asa-numit virus de gripa porcina nu a avut contact cu vreun porc, nimeni nu e surprins de faptul ca americanii imbolnaviti din cauza acestui virus (!!) s-au refacut in 2 zile!!! DOUA ZILE!! Pai nici o raceala nu trece asa repede, mai oameni buni, suntem chiar ultimii dobitoci de refuzam sa vedem realitatea?

Despre Tamiflu insasi firma Roche afirmase cu ani in urma intr-o declaratie de presa ca "poate fi efectiv impotriva gripei aviare". Ei, dar cat cantareste un "poate", cand panica le transforma oamenilor creierul in svaiter? Gata, fuga-fuguta toti la farmacii, de nu mai pridideau aia cu productia sa livreze la cerere! Si asta in ciuda faptului ca nu existau nici un fel de studii sau teste despre efectele medicamentului Tamiflu impotriva gripei aviare la oameni (dupa cum precizase si firma producatoare Roche in declaratia de presa, subliniind ca nu exista date clinice despre efectivitatea medicamentului Tamiflu impotriva H5N1). By the way, pana in ziua de azi nu exista absolut nici o dovada ca Tamiflu ar fi (fost) efectiv impotriva gripei aviare la oameni (asta in cazul foarte improbabil ca ar fi fost vorba chiar de gripa aviara la acei oameni care se imbolnavisera).

Inca o bucatica de puzzle in aceasta piesa de teatru de husari, care explica si atitudinea guvernului american in timpul crizei cu gripa aviara, este urmatoarea. Prietenul Donald Rumsfeld a fost intre 1997 si 2001 director al consiliului de administratie al firmei Gilead si chiar dupa 2001 a continuat sa primeasca - dupa propriile afirmatii - pachete de actiuni ale acestei firme in valoare de 5 pana la 25 de milioane $. Firma Gilead este cea care a dezvoltat Tamiflu si care inca detine patentul, dupa ce in 1997 a acordat firmei Roche licenta exclusiva pentru producerea medicamentului. Bush a facut valuri de panica, Rumsfeld (si nu numai el) si-a umplut buzunarele. E simplu, ca intotdeauna: just follow the money.

Cei care va mai ganditi si acum sa va umpleti repede dulapul de medicamente cu Tamiflu, stati usor, mai cetiti putin si nu dati buzna inca la farmacie (sau eventual pe e-bay, ca mai exista stocuri din 2007 neepuizate si se dau ieftin, cu etichete proaspete). Cititi de exemplu articolul publicat de ziarul german Handelsblatt, cu titlul Tamiflu e mai periculos decat se crede. E vorba de faptul ca in 2007, in urma unor semne de intrebare ridicate de autoritatile japoneze (alarmate din cauza ca unii tineri japonezi - dupa ce luasera Tamiflu impotriva gripei obisnuite - se aruncasera de pe cladiri sau in fata masinilor!), s-au facut din nou teste clinice pe animale (raritate la un medicament deja aflat pe piata!!) pentru a cerceta mai profund efectele secundare asupra creierului copiilor sub 16 ani (tulburari psihice, halucinatii etc.). Sigur ca asemenea informatii reale nu au fost vehiculate cu aceeasi agresivitate precum afirmatiile total false cum ca Tamiflu ar fi cea mai buna protectie impotriva gripei aviare.

Acum, daca ma gandesc mai bine si intru iar intr-o dispozitie sarcastico-sadica, nu stiu de ce ma agit eu atata, cand pentru unii poate ca ar fi chiar mai bine sa inghita Tamiflu cu pumnul si sa dea in halucinatii, ca oricum n-ar simti vreo diferenta, dar macar s-ar considera la adapost de "epidemii". Cum spunea si iubitul meu Oscar Wilde: "Viata nu e niciodata dreapta. Si pentru cei mai multi dintre noi e bine asa".

In incheiere, va las cu un articol extraordinar de interesant, scris in 2005 de un profesor de sociologie la Universitatea din Kent: Forget SARS, West Nile, Ebola and avian flu. The real epidemic is fear.

Va doresc la toti sa puteti iesi din roata hamsteriana a panicii si sa va folositi discernamantul (acel banal, dar tot mai rar intalnit common sense) pentru a judeca evenimentele prezentului pe care-l traim.

Leapsa de primavara

Azi nu avem cujetari profunde sau comentarii sarcastice la purtator. Neuronu' se hodineste.

Am fost prin oras cu Antoanela, ne-am plimbat, am mancat bine la restaurant, am fost invitata la un delicios tort de trufe, Daviducul a papat si el in public si chiar foarte bine, mai bine ca acasa... Poate e cazul sa-i servesc de acum incolo mereu masa in oras, hihihi... In final i-am luat puiului 2 perechi de sandalute dulci foc, pe care abia astept sa i le pun in picioruse cand se va face cu adevarat mai cald.

Dimineata am trimis mail la Medicii pentru decizii individuale de a vaccina, ca sa ma plang de pediatra lui David. Am relatat ca, desi e membra la ei, pediatra face propaganda pro-vaccin si a incercat sa ma sperie ca sa vaccinez ("Dar stiti ca fiul dvs. poate muri de la meningita cauzata de HIB??" - da, probabilitatea este cam aceeasi ca sa-i cada o caramida in cap cand mergem pe strada), apoi am mentionat ca David a dezvoltat simptome de neurodermita la cateva luni dupa ce ea ar fi vrut sa-l vaccineze ca pe banda rulanta fara a verifica tendinta la alergii etc., am scris ca dupa ce am refuzat vaccinarea au inceput sicanele: asteptare cu orele la cabinet, programari dupa 5-6 saptamani, rugaminte de consultatie mai detaliata despre neurodermita/diversificare, consultatie care in final s-a desfasurat in 10 minute, in picioare, cu duamna doctor bagand date in computer si uitandu-se fix pt. 10 secunde la neurodermita lui David de la 2 metri distanta, apoi oferta ei de a-i prescrie lui David cortizon (nu, mersi, nu servesc tratarea exclusiva a simptomelor, la pachet cu efecte secundare), pe care la refuzul meu a dublat-o cu oferta de a incerca si cu homeopatie dar cu plata separata... toate astea mi-au distrus orice urma de incredere in ea. Si i-am rugat sa-mi recomande un pediatru din zona, care sa fie critic fata de vaccinare, care sa ma sustina in decizia mea si mai ales care sa-l trateze pe David individual, nu doar ca pe un nume de bifat in 5 minute pe lista de consultatii.

Azi multumim la mamicile de M&M care ne citesc si ne comenteaza, azi transmitem felicitari pentru intelepciunea si curajul lui Simo care s-a distantat de Prevenar, azi trimitem o imbratisare speciala de LA MULTI ANI pentru aniversatele odiseei ca eric si Ina si pupici pe obrajori la Tibi de Andrada. Ah, si un ciufulit dragastos pentru tanti mama lui Mara, care mi-a lasat comentariu si eu crezusem ca e vrun barbat, m-a lasat sa palpitez o zi si sa cred ca gata, mi-am tras si io primul admirator secret pe blog... Pana cand mi-am dat seama ca nici un barbat pe lumea asta nu vorbeste despre 'fifi a mea' si atunci mi-a beculit ca arakelian este de fapt regina Cleo de Arrakis ;-)

Acum fug la culcare, ca s-a facut tarziu, dar nu inainte de a va da o leapsa prin care sa ma cunoasteti mai bine. S-o jucati si voi negresit.

* * * * *

"Ce-as fi daca as fi..."

O floare: orhidee

Un copac: liliac
Un anotimp: primavara
O culoare: liliachiu
Un animal: cal
Un obiect vestimentar: un body de bebe mic

Un accesoriu: cercei din perle
O piesa de mobilier: o biblioteca
O piesa muzicala: Just the way you are (Billy Joel)
Un vers: „This above all: to thine own self be true, and it must follow, as the night the day, thou canst not then be false to any man.“ (W. Shakespeare, Hamlet)

Un cuvant: mama

Un peisaj: apus de soare la Vale de Centianes (Algarve)
Un obiect: un stilou Mont Blanc
Un instrument muzical: pian
O piatra pretioasa: ametist
Un oras: Londra

O persoana publica: ministru al familiei si sanatatii intr-o tara civilizata
O persoana apropiata: sotul meu
Un fel de mancare: inghetata de ciocolata

Un parfum: Jungle Elephant by Kenzo
Un supererou: Batman
Un fenomen al naturii: curcubeu
O masina: Aston Martin
Un fruct: o piersicuta
O parte a corpului: inima
Un film: Magnolia

Un serial: The Pretender

O carte: „Micul print“

Porcu' a mai zburat si in 1976

In 1976, in urma imbolnavirii si mortii unui soldat pe nume Lewis, presedintele Gerald Ford a ordonat vaccinarea in masa a populatiei americane pe baza sfaturilor expertilor care ii spusesera ca SUA se confrunta ca un virus la fel de mortal ca acela al gripei spaniole din 1918. [Pe vremea aia era suficient un deces si oamenii puteau fi prostiti cu amenintarea unei epidemii. Acum e nevoie de cateva zeci de morti (de pneumonie, de complicatii ale oricarei forme de gripa, nu conteaza) si mass media face restul.]

S-a inceput cu vaccinarea in masa in octombrie 1976. In decurs de saptamani, au aparut primele cazuri ale sindromului Guillain-Barré la persoanele vaccinate. Dupa 2 luni se inregistrasera 500 de cazuri, peste 30 de oameni au murit. Dupa un scandal imens si o scadere vizibila a disponibilitatii populatiei fata de vaccinare, autoritatile au stopat abrupt programul de vaccinari in decembrie 1976. Pana atunci, se facusera cu vaccinarea respectiva deja 135 de milioane de dolari (cam 500 de milioane in banii de azi).

In final, 40 de milioane de americani au fost vaccinati si ... nu a existat nici o epidemie. Cand virusul a fost analizat ulterior cu metode mai avansate dpdv tehnic, s-a constatat ca nu era nici pe departe atat de periculos precum cel din 1918, cu care fusese comparat. Singurul mort de pe urma acestui virus a fost deci doar soldatul Lewis. Mai multi oameni au murit din cauza vaccinarii.

Am curaj sa pariez pe tot ce am (nu ca as avea mult) ca in max. 6 luni nimeni nu va mai pomeni de epidemia gripei porcine, decat pentru a o scoate candva ca pe o sperietoare din sertar (impreuna cu gripa aviara, cu SARS si altele la fel) pentru a crea din nou panica, atunci cand va aparea o noua gogorita la orizont. Cu gogoritele astea se fac bani grei, asa ca pe viitor vom tot avea regulat cate un risc de noi si noi epidemii... cam la aceleasi intervale la care se va considera ca lumea a uitat de ultima fraierire in domeniu.

* * * * *

La noi noptile sunt tot mai grele. La David se anunta si al doilea dinte de sus si asta se traduce nu numai prin "treziri multe si dese - cheia marilor succese", ci si prin diverse manifestari proaspete, cum ar fi faptul ca nu mai vrea sa adoarma decat plimbat sau ca se suceste si se rasuceste toata noaptea, doarme pe burta si din cand in cand se ridica in maini si plange si abia se potoleste cand il iau langa mine... La fel dupa-amiaza, nu mai vrea sa adoarma singur deloc, el care inainte adormea fara probleme. O fi anxietatea de separare... nu stiu...
In orice caz, eu fac in continuare ce-mi dicteaza instinctul si ma adaptez la nevoile lui. Uneori e greu, fiindca trebuie sa ma lupt cu Bogdan, care imi vine cu tot felul de pareri si sfaturi de la colegii lui de servici (nemti si barbati, ce sa spun!), care sustin ca ai lor copii - mai sa fie - dorm toti fara probleme in paturile lor... Daca solutia este sa-l "educam" pe David lasandu-l sa planga, eu zic PAS! Continuam ca si pana acum, cu Bogdan in camera cealalta (macar acolo poate dormi fara intreruperi). Cand implineste David 1 an, vom incerca metoda Gordon. Sau poate reusim in concediu sa-l convingem sa doarma in patutul lui fara probleme (de pe 24 mai plecam pentru o luna in Austria si apoi in Italia). Sa vedem.

In alta ordine de idei, am citit in revista Eltern o chestie foarte interesanta referitor la ideea de joaca la copii: tot ce pleaca de la copil este joaca, tot ce pleaca de la adult este doar ocupatie.

Cand o zbura porcu'

--> --> -->

Ia sa ies eu putin la incalzire pentru meciul secolului (eu si echipa altor naivi idealisti impotriva boshilor de la big pharma). Am gasit azi pe net o stire beton: cica in Mexic ar fi murit 18 oameni din cauza gripei porcine, alte 8 cazuri de imbolnavire ar fi fost inregistrate in SUA! Alarma, foc, WHO-ul, CDC-ul, sariti, lupul!! Pardon... porcul!

O noua epidemie a luat nastere si bantuie granitele mexicano-americane, un nou inamic al SUA, supervirus, tulpina noua, huuu-huuu... stati putin, exista chiar riscul unei pandemii! In stirile de la nemti, cifra mexicanilor morti e de 62, da’ numai la 18 cica s-ar fi identificat virusul ala rau care vine de la porci... Ailalti au murit de pneumonie, dar nu-i nimic, umflam cifrele, ca da bine la nivelul de frica al populatiei. Stirea publicata la nemti confirma pe de alta parte ca imbolnavitii din SUA nu au avut contact cu porci... deci specialistii s-ar afla in fata unui mister referitor la transmiterea virusului...

[Voci soptite din OFF: „Hai, ca-i pacalim iar pe fraieri sa creada ca la 60 de morti si 1000 de 'posibile' imbolnaviri avem de-a face cu riscul unei pandemii!! Miroase a big money, fraticule, avem sansa unica sa epuizam si stocul ala vechi de vaccinuri, dupa care mai cerem si niste bugete proaspete pt. cercetare, in timp ce prostii or sa inceapa iar sa umble cu masti pe fata, hahaha“]

Aici enter Superman+Batman, aka o campanie masiva de vaccinare hotarata cu promptitudine si grija civica exemplara de autoritatile mexicane! Iar pana la imunizarea (!) completa, se recomanda populatiei sa evite mai ales saruturile (cu porcii, se intelege).

Daca n-ar fi de ras, ar fi de plans... sau era invers? De-abia se terminase combustibilul mass media cu BSE, gripa aviara... si prompt apare la orizont gripa porcina, mai oportun nici nu se putea... Pai bine, bai, cum ne fuse vorba, care ati lasat iar usa la laborator deschisa? Iar pentru evlaviosii care inghit toate gogosile panicarde, urmeaza Gripa hamsteriana, cu peronul pe partea lobotomizata a creierului.

De aceea, proclamatia mea pe ziua de azi suna asa:

NICI O SANSA PORCILOR!

Va las sa ghiciti singuri la care porci ma refer.

P.S. Pentru fetele mele de la odisee: chiar daca eu nu mai contribui activ pe forum, se intelege de la sine ca pe voi am sa continui sa va citesc :-) Sa nu va impacientati daca imi lasati comentarii si nu apar imediat, am ales optiunea de a le modera inainte de publicare. Suflu si in iaurt acum ;-)

Azi m-am gandit de exemplu cu mult drag la Edvin Sebastian si i-am urat din toata inima toate cele bune pentru frumoasa varsta de 1 anisor, sa fie fericit alaturi de mami Noemi si de tati!

Noi azi am iesit la o terasa din Offenbach, am mancat mititei, Daviducul a stat la aer curat, in timp ce niste mosuleti si babute (tot romani) se intretineau doua mese mai departe, ducandu-ne cu gandul la trecerea timpului si la intrebarea "noi tot asa vom fi peste vreo 25 de ani?". Am facut si niste poze in parcul mare de langa restaurant (cand se aduna mai multe, le pun pe albumul nostru de pe Picasa), au inflorit toti copacii, pasarelele cantau, a fost o incantare...

Primul meu blog

Stau in fata monitorului alb si ma intreb cu ce sa incep primul meu blog. Poate cu explicatia aparitiei lui.

Primul motiv este acela ca era inevitabil ;-)
Sunt un om care simte nevoia sa comunice despre sine, sa se deschida, sa-si imparta trairile cu altii. Unii ma considera inconstienta, mai ales in era aceasta a internetului, in care sfera privata e mai periclitata ca oricand. Dar acest lucru poate fi si o binecuvantare, cel putin mie imi place sa cred asta. Nu am nimic de ascuns si am mult de oferit din preaplinul inimii mele... Sunt o idealista si o optimista incurabila. Imi place sa ma implic in viata altora, sa ajut, imi place sa constat ca altii invata ceva din experienta mea, ma implic fiindca ma afecteaza suferinta celorlalti, fiindca imi pasa. Ah, si fiindca am multe caracteristici ale sindromului salvatorului, mi se intampla de multe ori sa ma implic prea mult, no doubt about that... Cum spunea Vera Sandor, uneori ma avant (cu cele mai bune intentii) in "psihanaliza salbatica".
Pe de alta parte, lucrez la mine insami ca sa ma mai infranez putin cu ofertele nelimitate de a-i ajuta pe altii, fiindca am constatat ca de multe ori am atras in viata mea oameni slabi, dependenti, egoisti, in esenta chiar narcisisti, care ce-i drept au fost si ei vatamati la randul lor in copilarie si vor sa fie salvati, dar nu toti doresc ajutor autentic (incurajari, stimulari ca sa faca EI ceva), multi cauta doar consolare, motive noi de autocompatimire si mai ales combustibil narcisist. Am constatat ca de fiecare data cand am impulsuri prea puternice de a ajuta, care includ in special preluarea raspunderii de la persoana in cauza, trebuie sa trag un mare semnal de alarma si sa schimb macazul. Constientizand aceasta, am devenit deja mai vigilenta si am inceput sa iau distanta de persoanele care imi trezesc impulsuri de 'mamica' si care urmaresc (fie si inconstient) sa profite de excesul meu de empatie.
Mi s-a spus ca am talent la scris, ca as fi pentru multi o inspiratie, o deschizatoare de drumuri, o persoana care nu se teme sa fluiere in biserica, ori asta e bine. Cred chiar ca e nevoie de mult mai multi oameni ca mine. Cunosc oameni care se feresc si de umbra lor, care si intre cei patru pereti proprii vorbesc doar in soapta, oameni care nu au curajul propriilor opinii si nu vor sa se expuna nici macar propriei lor examinari (sau mai ales acesteia).
Eu sunt ca o cascada, imi place sa-mi revars sentimentele si trairile, imi place sa-i atrag si pe ceilalti in vartejul meu, sa le ating vietile cu dragostea si energia mea, eu nu ma tem sa-mi expun sufletul la lumina, sa citeasca toata lumea. Chiar daca de multe ori am fost luata drept proasta si exploatata sufleteste, chiar daca am fost atacata dupa ce m-am deschis fata de cineva, nu as schimba absolut nimic din viata mea de pana acum, mai ales de cativa ani incoace, de cand m-am eliberat in sfarsit de masca perfectionismului, de cand imi permit sa fiu cine sunt. Da, domnule, sunt mandra de cine sunt, de cine am devenit, de cine ma descopar zilnic a fi si a deveni. Sunt tot mai in armonie cu mine insami si asta e tot ce conteaza.

Al doilea motiv al aparitiei acestui blog este acela ca vreau sa incerc sa-mi conserv mai bine amintirile, sa pun in cuvinte toate gandurile si framantarile mele de mamica, pentru ca sa le recitesc peste ani si sa pot retrai emotiile acestor clipe unice.

Al treilea motiv este nevoia unei noi suprafete de exprimare, dupa parasirea forumului DC, unde mi-am tinut pana acum "jurnalul de mamica". Initial am vrut sa explic acolo motivele pentru care am parasit forumul, dar in lumina ultimelor evenimente am decis s-o fac aici, unde spre deosebire de forum doar eu am controlul asupra postarilor.

Scrisoare deschisa mamicilor de mladite si mugurasi de mai-iunie 2008:

Dragi mamici de M&M,
Azi baietelul meu a implinit 10 luni si tot azi am postat ultimul meu conspect la odiseea noastra.
Va rog sa ma credeti ca decizia mea de a parasi forumul nu a fost una usoara si nici pripita. De odiseea noastra ma doare sufletul. Pe langa jurnalul meu intim, acela tinut pe hartie (ca orice iubitor al scrisului care se respecta), mi-a facut mare placere sa fac prezenta la odiseea noastra de mladite si mugurasi. Acolo am postat aproape zilnic impresii din viata mea de mamica si am facut cu drag schimb de pareri, sfaturi si idei cu alte mamici, mamici care in marea majoritate au intotdeauna un cuvant bun si o incurajare pentru celelalte, mamici care se respecta intre ele, mamici pe care in marea majoritate le-am simtit aproape in clipe atat de importante ale vietii mele si care mi-au devenit foarte dragi. Comunicarea in ritm zilnic cu aceste mamici imi va lipsi tare mult.
Restul forumului in schimb nu-mi va lipsi. In ultima vreme, de cand m-am tot luptat ca Don Quijote cu cei care cred orbeste in dogma vaccinarii, m-am confruntat cu prea multe abuzuri, am fost amenintata, jignita, denigrata, lovita sub centura, am descoperit fariseism, multa coruptie, aroganta agresiva, inselaciune, am intalnit prejudecati si intoleranta fanatica sub masca unei false superioritati morale, am vazut lasitate si pupincurism gretos, am intalnit oameni ignoranti, limitati, fara coloana vertebrala, fara discernamant propriu dar si fara scrupule in a-si apara cu maciuca apartenenta la turma, am mai vazut si orbire amestecata cu doze mari de prostie (prostia aia cu pretentii, prostia aia amabila, insistenta si obositoare, care e cel mai greu de suportat), m-am lovit de multa murdarie, micime si rautate, pe scurt am descoperit mult prea multe lucruri urate, care au culminat intr-un profund dezgust fata de acest forum.
Imi placuse foarte mult pe DC o discutie mai veche despre vaccinare, sperasem ca anul acesta lumea sa fie mai bine informata si mai deschisa la dovezile anti-vaccin (care de atunci au luat proportii). M-am inselat. Lumea nu este pregatita. Inca. Mai vorbim poate peste vreo 10 ani.
In toata istoria disputelor pe DC cu inchizitia pro-vaccin pornita sa ma linseze, am realizat ca ce m-a ranit cel mai mult nu a fost agresiunea celor care s-au simtit amenintati de informatiile gasite de mine si care m-au atacat pentru a-si putea mentine iluziile (caci altfel cum ar mai putea dormi noaptea daca ar accepta ca poate involuntar le-au facut rau copiilor lor, injectandu-i pe banda rulanta cu germeni crescuti pe rinichi de maimuta, cu resturi de foetus uman, cu hidroxid de aluminiu, cu aldehida formica si cu mercur?). Intotdeauna cei consumati de sentimente de vinovatie (indreptatite) vor ataca cel mai violent pe aceia care le aseaza oglinda in fata. M-am lamurit de asta si atunci cand luptam tot pe DC impotriva abuzului (fizic, sexual, emotional) asupra copiilor, cand am luat cu voce tare apararea fostilor copii abuzati care astazi sunt adulti vatamati sufleteste si am fost acuzata ca as fi razbunatoare, ca as indemna oamenii sa-si urasca parintii etc. Acum s-a schimbat planul (lupta este impotriva mafiei farmaceutice si a autoritatilor medicale corupte, ca si impotriva dezinformarii deliberate de pe DC - vezi minciuna cum ca vaccinurile ar fi obligatorii), dar am luptat cu aceeasi pasiune si cu aceeasi dorinta exclusiva de a face bine.
Nu m-a durut deci atacul concertat al aplaudacilor pro-vaccin, dupa cum spuneam, pe acestia i-am inteles si i-am compatimit. Ce m-a durut cu adevarat a fost sa ma vad singura, cu spatele la zid, in fata "haitei" dezlantuite. Cand au venit peste mine "minerii forumului", singurele persoane care s-au implicat, incercand sa reaseze putin proportiile bunului simt, au fost sanziana si conchita (iar cea de-a doua nici macar nu-mi impartaseste convingerile referitor la vaccinare). A fost inca o lectie de viata pentru mine, despre solidaritate, curaj si verticalitate.
Sa revin la motivele pentru care am parasit forumul. Dupa cum multe din voi sunt deja constiente, se inmultesc pe zi ce trece dovezile distrugerii sistematice la care suntem supusi sub o forma sau alta de catre interesele financiare ale celor care profita de bolile noastre si care ne ucid putin cate putin sub pretextul ca ne „vindeca“ (in realitate bolile noastre cronice fiind garantia profitului lor). Se inmultesc pe zi ce trece dovezile care nu mai pot fi trecute sub tacere. Totusi, oamenii nu se trezesc, oamenii prefera sa ramana in inertie, incremeniti in proiect, oamenii nu vor sa deschida ochii pentru a vedea o realitate care nu le convine, prefera sa adopte politica strutului, sa se minta sau sa se lase mintiti in continuare si sa nu observe ca idolii lor in halate albe (medicina, cercetare etc.) sunt de fapt fie marionete tragice, fie papusari perversi intr-un sistem corupt pana la maduva. In final, am ajuns la concluzia ca unele lupte nu merita sa fie duse nici macar de catre cel mai idealist don Quijote. Mi-era clar demult ca majoritatea oamenilor nu sunt pregatiti sa se confrunte cu adevaruri neplacute si dureroase, fie ele de natura interioara (psihologica) sau exterioara, majoritatea oamenilor refuza sa se confrunte cu ceea ce i-ar putea sili sa schimbe ceva major in viata lor, ei vor sa ramana in acel statu quo comod, indiferent cat ar fi el de pagubos. Mi-era clar si totusi se pare ca am mereu nevoie de foarte multe lovituri ca sa ma invat minte in idealismul meu...
Parcursul asta imi aminteste de imprejurarile in care am plecat din Romania la 22 de ani. Visasem o viata intreaga sa plec din tara aia, sa traiesc in occident, sa fiu LIBERA... Ei bine, in timpul „revolutiei“ din 1989 am simtit ca vreau sa raman, am sperat ca se va schimba ceva si ca voi putea sa contribui si eu la acea schimbare, am sperat ca totul va fi bine, ca nu va mai fi nevoie sa plec. Din pacate, aceste sentimente nu au durat decat o luna si ceva, pana la manifestatia din 31 ianuarie 1990, care mi-a deschis ochii (manifestatia aia unde au fost prezenti peste 100.000 de oameni in Piata Victoriei, dar la TV s-a anuntat ca fusesera „cateva mii de tigani, studenti, betivi si elemente destabilizatoare, iar din cauza cetii nu avem imagini“). Atunci am prins pentru o secunda a glimpse at the big picture. M-am implicat si atunci cat am putut, am incercat sa deschid ochii altora (primind replici de genul „Ei, ca le-oi sti tu mai bine pe toate“ sau „Stai, dom’le, sa lasam FSN-ul sa lucreze, sa ne arate ce vor“ – hahaha, ce umor macabru)... Apoi au venit alegerile „libere“ din mai 1990, iar restul e istorie. Ma scarbisem atat de tare incat nu am mai ezitat cu plecarea din tara. Mi-am spus (si istoria ulterioara a Romaniei nu m-a contrazis): „Acest popor are soarta pe care o merita".
Acelasi lucru e valabil pentru toti oamenii care nu vor sau nu pot sa vada adevarul mai departe de varful nasului propriu: fiecare are destinul pe care-l merita; sau destinul pe care altii i-l modeleaza cu permisiunea lui. Mi se confirma din nou zicala inteleapta: cine nu a pus intrebarea nu e pregatit sa auda raspunsul.
Primul gand de plecare de pe forum mi-a venit inca din februarie, dupa virulentele dispute pro si contra vaccinarii, cand am citit ca gazzella si-a inchis contul pe DC. Pentru cele din voi care nu o cunosc, ea era pentru mine o prezenta absolut necesara pe acest forum (un Lichtgestalt cum spun nemtii), una din putinele persoane de la care am invatat multe pe forumul asta. Chiar de la inceputurile prezentei mele pe forum m-a impresionat inteligenta, eruditia, discernamantul, forta pe care le degajau mesajele ei si nu in ultimul rand nobletea sufleteasca a eforturilor ei de a ajuta si alte mamici sa inteleaga ce este cu adevarat important pentru copii, din toate punctele de vedere. Unul din topicurile mele preferate, pe care l-am citit la vremea respectiva de mai multe ori si pe care vi-l recomand calduros, este cel despre attachment parenting.
Revenind la lupta mea de don Quijote, am constientizat, cum spunea si gazzella, ca toate disputele mele incrancenate cu incremenitii in proiect care bantuie forumul DC m-au costat deja prea multa energie si m-au lasat mereu ravasita si deconectata atat de mine cat si de copilul meu. Si e pacat. Fiindca mai presus de dorinta mea arzatoare de a face bine altora si de a deschide ochii celor din jur se afla dorinta mea de a fi o mama prezenta pentru pruncul meu, o mama cu un echilibru sufletesc intact. De aceea se impuneau masuri, asa ca am solicitat sa mi se inchida contul pe DC.
Daca vreuna din voi va dori candva sa ma mai intalneasca pe vreun forum, voi frecventa cu multa placere forumul initiat de gazzella: Attachment Parenting Romania.
Va doresc din inima tot binele din lume, multa sanatate, sa aveti iubire in suflet, putere, rabdare, clarviziune, dedicatie, curaj, optimism si numai clipe fericite alaturi de copiii vostri!

Acestea fiind spuse, voi posta acum primul meu blog. Care va sa zica, ma deschid. Fac un spagat larg cu inima mea si va invit inauntru.