Continuam
odiseea despre Sophie
Cititi un
articol tradus si adaptat de pe revista austriaca Profil, din care puteti vedea un exemplu "minunat " al modului cum "functioneaza" justitia austriaca.
O fetita de doi ani este abuzata sexual de tatal ei
Procuratura nu trimite ajutor
Cronologia unui esec justitiar
Mai lipsea doar expresia plina de oroare binevoitoare "monstru sexual" (Sex-Monster). Altfel, parlamentarii nu au omis miercurea trecuta niciun cliseu al atrocitatii: politicianul Peter Westenthaler a cerut agresiv puscarie pe viata pentru "subiectele care comit crime sexuale asupra copiilor nostri", Christoph Hagen a cerut pentru echipa Stronach "obligatia infractorilor sexuali de a se inregistra oficial ca atare". Discursurile parlamentarilor de la conducerea Austriei au fost mai moderate ca ton, insa in esenta la fel de indarjite - astfel s-au decis in unanimitate pedepse si mai mari pentru infractorii sexuali.
Din nou.
"Vanatoare de vrajitoare asupra infractorilor sexuali"
Ultima inasprire a legii pentru infractiuni sexuale a avut loc acum sase luni. Politicienii adora sa marseze pe tema pedepselor mai mari pentru agresorii sexuali [...]. Intelectuali rationali precum profesorul de drept Klaus Schwaighofer descriu aceasta licitatie cu pedepsele ca pe o "vanatoare de vrajitoare asupra infractorilor sexuali". In medie, doar 2% din condamnari sunt pe motive de infractiuni sexuale - insa ele primesc mult mai mult decat 2% atentie! Solicitarea de pedepse tot mai mari isi are deci radacina in nivelul de agitatie publica.
Problema este insa alta: In Austria nu dimensiunea sentintelor este aspectul care scartaie! Parametrii internationali, mai ales in ce priveste exploatarea sexuala a minorilor, sunt inca de acum depasiti. Alte probleme se cer insa urgent rezolvate, cum ar fi colaborarea dintre politie, tribunale si protectia copilului, care in ciuda tuturor discutiilor nu functioneaza nici cat negru sub unghie.
"Abuz sexual cronic"
Un exemplu deosebit de tragic este cazul unei fetite pe nume Yvonne K. [nume schimbat de redactie], nascuta in aprilie 2010. Yvonne nu avea nici sase luni cand tatal ei, Ernst K.[nume schimbat de redactie], a molestat-o pentru prima oara. Yvonne avea doi ani si trei luni cand tatal ei a fost arestat si avea deja rani vaginale si anale atat de ingrozitoare incat pana in ziua de astazi este incontinenta! "Abuz sexual permanent, penetrari vaginale si anale", asa descrie justitia martiriul lui Yvonne K.
Cel putin NOUA LUNI din acest martiriu ar fi putut fi evitate daca procuratura din St. Pölten nu ar fi insistat sa nu fie informata Protectia Copilului!! Procuratura din St. Pölten nu i-a comunicat nici macar mamei lui Yvonne despre gravele suspiciuni. Atitudinea procuraturii este cu atat mai greu de inteles cu cat Ernst K. deja admisese ca a abuzat sexual de alte fetite.
Dar s-o luam cu inceputul: cronologia unui esec justitiar, documentat cu acte de la politie si de la tribunal care se afla in posesia redactiei revistei Profil.
Pe 24 august 2011, studenta la Drept Sabine F. se prezinta impreuna cu avocatul ei Christoph Naske la procuratura din St. Pölten si depune marturie. Tanara, care avea atunci 22 de ani, sustine ca a fost abuzata sexual in copilarie de catre unchiul ei, Ernst K., mai concret intre anii 1993 si 1995. Acest tipar este tipic pentru delictele sexuale: adesea atacurile sexuale sunt reclamate dupa ani sau chiar decenii, ceea ce ingreuneaza situatia. Sabine F. nu este insa preocupata de a obtine dreptate pentru ea insasi, motivul denuntului ei este acela ca a aflat intamplator ca unchiul ei devenise tatal unei fetite si nu vrea "sa pateasca si fetita acelasi lucru".
Cu toate acestea, autoritatile isi lasa timp: abia la DOUA LUNI dupa denunt, pe 28 octombrie 2011, are loc depunerea oficiala de marturie a Sabinei F.. Ea relateaza cum a locuit frecvent ca si copil in locuinta bunicii ei din St. Pölten, impreuna cu mama ei si cu fratele acesteia, Ernst K. El avea pe vremea aceea 19 ani si era soldat. Incepand cu vara anului 1993, Ernst K. a molestat-o regulat pe fetita care atunci avea patru ani! Atacurile au incetat abia cand fetita s-a mutat la Viena, incepand scoala. Consecintele pentru Sabine F.: bulimie, probleme cu alcoolul si uz de droguri. "Imi vine foarte greu sa descriu actele de molestare", spune Sabine F., adaugand "Ma tem ca unchiul meu va continua cu abuzurile si asupra propriei fiice, acesta este motivul esential al denuntului meu. Doresc sa fie informata Protectia Copilului".
Cateva zile mai tarziu, pe 3 noiembrie 2011, Ernst K. este interogat de politia din St. Pölten. Cel mai tarziu din acest punct incep de obicei la multe delicte sexuale dificultatile: de multe ori nu exista martori pentru faptele suspectate, adesea este doar declaratia victimei impotriva declaratiei potentialului faptas, iar in situatii incurcate de divort si custodie se mai fac si acuzatii nefondate. Intrebarea "Pe cine sa credem?" devine adesea un act de balansare pe sarma.
Ei, dar in cazul Ernst K. toate aceste intrebari nu-si au locul. El marturiseste imediat cu detalii abuzul sexual la care isi supusese nepoata, pe Sabine F. Povesteste "cum a inceput tampenia asta", spune ca a durat "vreun an jumate" si adauga "Am presupus ca ii placea si ei".
Ernst K. are cinci frati, a crescut insa doar cu unul din ei, cel mai mult la mama lor, cu perioade si prin camine, a inceput o scoala de mecanici auto pe care a intrerupt-o, iar pe langa cei trei ani petrecuti ca soldat a mai lucrat in constructii. In momentul interogatoriului e somer. La interogatoriu marturiseste chiar mai mult decat i se ceruse - aducand in discutie inca o victima, sora lui Sabine F. Neaga doar atacurile sexuale la adresa fiicei lui. Yvonne are in acel moment un an si jumatate.
INCA O LUNA mai tarziu e gata si raportul final al politiei despre suspiciunea de abuz sexual grav asupra minorilor. Si in acest raport, care este adresat procuraturii din St. Pölten, este mentionat faptul ca denuntul Sabinei F. are ca motiv principal grija acesteia ca nu cumva fetita lui Ernst K. sa pateasca ce a patit si ea, se mentioneaza de asemenea si ca tanara doreste instiintarea Protectiei Copilului. Dedesubtul acestui text apare lapidar: "Dupa consultare cu procuratura nu s-a efectuat instiintarea Protectiei Copilului la magistratura din St. Pölten".
FARA ALTA EXPLICATIE.
Purtatorul de cuvant al politiei din St. Pölten nu doreste in prezent sa comenteze nimic si ne trimite la procuratura din St. Pölten. Purtatoarea de cuvant a procuraturii, Michaela Obenaus, spune mai intai ca "in zece ani nu a mai intalnit un caz atat de tragic, cu victime de varste atat de mici". Apoi purcede la a justifica intr-o perfecta limba de lemn juridica procedura respectiva precum si faptul ca nu fusese instiintata Protectia Copilului. "Cercetarile nu erau inca incheiate. Nu exista nici o suspiciune concreta legata de fiica lui Ernst K. A trebuit sa asteptam mai intai rezultatele investigatiilor".
TREC LUNI DE ZILE. Relatia dintre Ernst K. si mama Yvonnei se destrama. Ca o consecinta, Yvonne ramane in mod regulat zile intregi singura cu tatal ei. Abuzul sexual se intensifica.
In aprilie 2012 fetita implineste doi ani.
Pe 14 mai 2012 mai apare o victima "potentiala", fiica unei foste prietene a lui Ernst K. Ea il confrunta pe Ernst K. pe Facebook cu "presupusul" abuz din anul 2007.
Abia in iulie 2012 se accelereaza putin investigatiile. Dupa lectia de educatie sexuala de la scoala, inca o fetita i se confeseaza bunicii ei ca intre anii 2004-2005 a fost abuzata, la varsta de doar doi ani, de catre Ernst K., la acel moment prietenul mamei ei. Inca o declaratie la dosarul politiei din St. Pölten.
Pe 19 iulie politia perchezitioneaza apartamentul lui Ernst K., unde gaseste printre altele fotografii care il arata pe Ernst K. molestandu-si fiica. Primele fotografii dateaza din 4 octombrie 2011, ultimele din 13 iulie 2012 - cu alte cuvinte aproape noua luni dupa prima marturisire. Fotografiile sunt dovezi coplesitoare, Ernst K. este arestat imediat si in mai 2013 este condamnat la 14 ani de inchisoare.
In proces nu s-a discutat absolut deloc despre faptul ca nici politia, nici procuratura nu au instiintat la timp Protectia Copilului sau mama fetitei.
Fara indoiala, principiul nevinovatiei pana la proba contrarie este un princip nobil, care nu trebuie incalcat. NUMAI CA instiintarea Protectiei Copilului pentru PROTEJAREA unui copil mic nu este echivalent cu un prejudiciu legal!
La intrebarea "Nu ar fi putut autoritatile s-o protejeze pe Yvonne K. de alte si alte abuzuri intre noiembrie 2011 si iulie 2012???", procuratura din St. Pölten raspunde si in ziua de astazi cu NU si nu identifica niciun fel de erori procedurale in modul lor de a actiona! Purtatoarea de cuvant Obenaus declara mot-à-mot "Acuzatiile erau masive, s-a pus problema sa actionam in mod sensibil". [sensibil???? sensibil la adresa AGRESORULUI, evident, victima nu avea nevoie de "sensibilitate!" - n.m.]
"Nu cunoastem cazul"
Ministerul Justitiei afirma ca din anul 2004 exista o ordonanta care le dicteaza tribunalelor si altor autoritati sa instiinteze Protectia Copilului! In plus, nu se precizeaza nici momentul cand autoritatile trebuie sa instiinteze Protectia Copilului! Cu toate acestea, Ministerul Justitiei nu doreste sa ia pozitie vizavi de "dilema" daca procuratura din St. Pölten a actionat corect sau nu (!): "Nu cunoastem cazul, deci nu-l putem comenta".
Ei bine, acest non-raspuns nu va fi suficient.
"Esec total al autoritatilor"
Albert Steinhauser, din Partidul Verzilor, va adresa o solicitare parlamentara catre ministra justitiei Beatrix Karl, in care se va cere clarificarea detaliata a acestui "esec total al autoritatilor". Beatrix Karl va trebui printre altele sa explice daca vor exista consecinte pentru procuratura si daca va stabili prin lege momentul in care Protectia Copilului trebuie informata in asemenea cazuri. Steinhauser: "Astept de la Ministerul Justitiei sa clarifice acest caz. Politicienii nu au voie sa se preocupe doar de durata condamnarilor pentru infractorii sexuali, este mult mai important ca autoritatile sa reactioneze adecvat!"
Inasprirea pedepselor pentru abuzuri sexuale a fost decisa miercurea trecuta.
Yvonne K. are astazi trei ani si doua luni si traieste cu mama ei in Germania. Nu e sigur daca ranile fizice se vor vindeca vreodata. Despre cele psihice sa nu mai vorbim.
