Tuberculoza - Un proces natural de vindecare a cancerului

~~ Autor: Christian Joswig ~~ 

Pentru articolul original in limba germana, link-aici!

     Microbii nu sunt „agenti patogeni”, nu ei sunt cauza bolilor. In organismul nostru, microbii precum ciupercile si bacteriile sunt echipele de salubritate si reparatii, care dupa „boala” readuc corpul in starea de normotonie si sanatate de dinainte. Astfel, formele de tuberculoza nu sunt boli, ci tuberculoza este intotdeauna un proces de vindecare.

      Printr-un soc conflictual de frica de moarte, un om dezvolta un „cancer pulmonar”. Asa ceva se intampla de exemplu cu oamenii dintr-o regiune in care incepe un razboi. Pentru aceia (si numai aceia!) care sunt socati de inceputul razboiului, incepe sa creasca din secunda socului o „tumoare” pulmonara [masa conflictuala - n.t.]. Dupa aproximativ doua saptamani, masa conflictuala poate fi deja vazuta pe radiografie. Celulele in crestere sunt din punct de vedere biologic ceva bun. Sunt celule alveolare cu performanta marita, care sustin plamanii, pentru a permite oamenilor sa respire mult mai eficient in actiunea de „evadare” din fata pericolului. Concomitent cu cresterea celulelor tumorale, prolifereaza exact in acelasi ritm si micobacteriile tuberculoase, daca avem noroc si ele inca sunt prezente in corp. Cand razboiul se termina, apare pentru cei afectati si solutia reala a acestui conflict de frica de moarte. Din aceasta secunda „celulele tumorale” excedentare mor, iar micobacteriile incep sa le descompuna, intr-un proces de dezintegrare tuberculos-cazeoasa, cu tuse de eliminare. Aceasta este tuberculoza pulmonara. Asa-zisii epidemiologi vorbesc aici despre o „epidemie”. Ei nu stiu nimic despre adevaratele contexte cauzale. La toti oamenii care nu mai au micobacterii tuberculoase in organism, un astfel de proces de vindecare nu mai poate avea loc in acest mod. La acesti oameni tesuturile „tumorale” moarte nu mai sunt eliminate, ci numai incapsulate. Astfel de „tumori” incapsulate pot fi vazute pana la sfarsitul vietii pe radiografii la fiecare om care a trecut in viata lui printr-o spaima de moarte; aceste "tumori" sunt absolut inofensive. 

      Daca vreun fost combatant in razboi are azi ghinionul ca, la un screening „preventiv”, sa i se descopere o astfel de tumoare veche incapsulata, el risca sa faca o recidiva a conflictului de frica de moarte doar prin socul diagnosticului („Aveti cancer la plamani!”), daca permite ca diagnosticul sa-i declanseze frica de moarte de la asa-zisul „cancer” la plamani.
      Un alt exemplu este „cancerul de san” la femei. Unul dintre programele biologice arhaice la o femeie este programul pentru alaptat. Dupa acest program, un copil este alaptat exclusiv, cel putin doi pana la trei ani. Abia dupa aceea copilul incepe sa isi caute propria hrana, dar nu este complet intarcat, ci poate primi in continuare ca „gustare” laptele matern pana la varsta de cinci sau sase ani. In cazul in care un astfel de copil (pui) mai in varsta nu-si mai poate procura hrana din cauza unui accident sau ranire, mama trebuie sa fie capabila sa-l hraneasca din nou prin alaptare. (Acest lucru este valabil si pentru partenerul de cuplu). Pentru a avea inca o data mai mult lapte, se declanseaza un program special: la o femeie dreptace prolifereaza in sanul stang tesutul glandelor mamare. Astfel, in timp foarte scurt copilul poate primi o cantitate de lapte pana la de trei ori mai mare. (Pentru parteneri, la o femeie dreptace aceasta se intampla la sanul drept, analog la stangaci va fi totul invers).
 

     Acest program special biologic cu sens are ca si continut conflictual conflictul de „grija mama-copil” sau „grija pentru partener”. Scopul este evident: copilul (sau partenerul) sa nu moara de foame si/sau sa se insanatoseasca rapid. Cand se intampla acest lucru, deci cand conflictul se rezolva prin recuperarea reala a copilului sau partenerului, celulele suplimentare din glandele mamare nu mai sunt necesare. Ele mor si sunt si aici descompuse biologic de micobacteriile tuberculoase. Femeia are apoi o tuberculoza mamara, in timpul careia si laptele este „tuberculos”. Prin urmare, micobacteriile tuberculoase nu sunt cauza tuberculozei, ele sunt bisturiul naturii. Cand organismul femeii insa nu mai dispune de micobacterii tuberculoase, care sa poata dezintegra celulele excedentare, tesutul respectiv va fi incapsulat si cicatrizat, la fel ca la „tumora” pulmonara. Si aici raman cicatricile absolut inofensive in san pana la sfarsitul vietii [cu conditia ca acel conflict sa nu recidiveze - n.t.]. Aceste "tumori" sunt exact acei noduli inofensivi care mai sunt descoperiti la mamografie si care uneori chiar duc la conflictul secundar de frica de moarte, cu „cancer pulmonar”, din cauza socului provocat de diagnosticul „cancer de san”. 

      Din acest exemplu puteti vedea deja ca un „cancer de san” nu reprezinta niciun pericol de moarte pentru viata unei femei! Acest program special („mai mult lapte!”) se deruleaza la fiecare femeie care are un soc conflictual de tip „grija pentru copil sau partener”. Aici mai exista si cazul special in care o femeie poate avea un soc si conflict de tip „grija pentru propria mama”. Acest lucru i se poate intampla de exemplu unei femei de 60 ani a carei mama de 85 de ani ajunge intr-un camin de batrani. Ce sa fie aici periculos sau fatal? Nu exista absolut niciun motiv pentru a raspandi panica si frica de moarte.
 

     Ceea ce medicina conventionala numeste metastaze sunt in realitate „cancere” secundare care apar in urma socului produs de diagnosticul „aveti cancer!”. Toate aceste socuri cu frica de moarte din cauza „cancerului” diagnosticat, cu frica de interventii chirurgicale si de mutilare (de ex. mastectomie), toate aceste socuri sunt atat de inutile si pot fi evitate. Un om care cunoaste legaturile si legile biologice pe baza carora apar programele speciale nu mai are nici o teama de „cancer” si de „metastaze”. El stie ca un „cancer” apare intotdeauna numai la organul determinat de continutul conflictual. Astfel, conflictul poate fi cautat cu precizie, gasit si rezolvat. Nu au fost niciodata observate celule canceroase care sa rataceasca incontrolabil prin organism, sa se „depuna” in alta parte si acolo sa creeze alta „tumoare”, intr-un cu totul alt tip de tesut! Nu exista nici macar un studiu serios si corect stiintific care sa poata dovedi aceasta ipoteza complet speculativa. Ipoteza metastazelor este o fictiune periculoasa, care arunca oamenii in conflicte de moarte!!! Orice oncolog alopat cu experienta stie ca asa-zisele „metastaze” dupa diagnosticul „cancer de colon” apar in cele mai multe cazuri la ficat. Aceasta se intampla pur si simplu deoarece continutul conflictual al cancerului de ficat este un conflict de infometare, iar diagnosticul de „cancer colorectal” declanseaza un soc conflictual biologic de frica de infometare din cauza "cancerului de colon".
 

     Evident ca in cazul aparitiei simptomelor de tuberculoza, organismul are nevoie de o nutritie adecvata, din moment ce sunt necesare foarte multe proteine. Oamenii au murit si mor nu din cauza tuberculozei propriu-zise, ci din cauza deficitului de proteine din organism ​​in timpul tuberculozei. Dupa razboaie, cand agricultura este la pamant, sau in zone de foamete cum ar fi in Africa, oamenii mor evident in numar mult mai mare, din cauza malnutritiei si subnutritiei. In istoria „epidemiilor” de tuberculoza se mentioneaza dealtfel ca tuberculoza a disparut dupa ce au fost imbunatatite conditiile de nutritie, cele sanitare si sociale. Acesta a fost insa doar motivul pentru care au scazut cazurile de decese legate de tuberculoza. Tuberculoza ca incidenta a scazut insa doar acolo unde au fost eradicate micobacteriile tuberculoase. In rest, peste tot in lume si in orice moment al istoriei au existat cazuri de tuberculoza cand oamenii au dezvoltat masa conflictuala („tumori”), cand conflictele respective au fost rezolvate si acei oameni mai aveau inca micobacterii tuberculoase in organism care descompuneau tumorile. Conditiile sociale imbunatatite au dus de asemenea si la o scadere a numarului de conflicte care cauzeaza aparitia „tumorilor”. Iar daca tot se mai intampla uneori, atunci situatia alimentara devenise suficient de buna in faza de vindecare pentru ca oamenii sa depaseasca simptomele fara urmari grave.
 

     Per total, tuberculoza nu este in sensul traditional o „boala rea si urata”, cauzata de „agenti patogeni” si care trebuie „tratata”. Ea insasi este de fapt o vindecare. O tuberculoza trebuie sa fie monitorizata si sprijinita in mod adecvat. Un medic tanar deja nu mai este capabil sa faca acest lucru daca a urmat cursuri de medicina in ultimele 3 decenii in medicina conventionala ortodoxa, pentru ca el nu stie nimic despre toate aceste lucruri. Dintre doctorii mai in varsta, multi stiu ca pe vremuri nu murea aproape nimeni de tuberculoza. Pacientii veneau in sanatorii, erau bine hraniti, ingrijiti cu afectiune si rasfatati, iar cand micobacteriile tuberculoase terminau de descompus tumorile (ceea ce medicii pe vremea aceea evident ca nu stiau), oamenii isi recapatau sanatatea complet si se bucurau de viata inca multi ani.
 

     La tuberculoza este nevoie de multa ingrijire, deoarece se transpira foarte mult, mai ales noaptea. Adesea este nevoie de schimburi noi de pijamale si asternuturi de cateva ori pe noapte, uneori timp de cateva saptamani. Cand masa conflictuala a fost foarte mare, o tuberculoza poate dura pana la noua luni. Intrucat exista aproximativ 40 de tipuri diferite de „cancer”, deci proliferare de tesut adenoidian in faza de conflict activ, exista de asemenea 40 de forme diferite de tuberculoza. Aceste programe biologice cu proliferare celulara in faza de conflict activ tin de foita embrionara interioara, numita endoderm.
 

     Un vaccin care ar avea cu adevarat sens aici ar fi cel care ar introduce micobacteriile tuberculoase in organismul unui om care nu le mai are. Dar asta ar fi evident o infractiune pentru un medic, care si-ar risca licenta profesionala daca ar actiona responsabil, tinand cont de legile biologice ale naturii. Un pacient care cunoaste Noua Medicina Germanica este insa un pacient inteligent si se poate ajuta singur, pentru ca el stie de unde poate obtine micobacteriile necesare si astfel va merge undeva unde sa „degusteze” cateva zile sau cateva saptamani niste lapte crud si branza din lapte crud. Prin aceasta, are sanse mari sa-si refaca flora de micobacterii tuberculoase. Daca un astfel de vaccin autonom oral, administrat nu impotriva, ci pentru obtinerea micobacteriilor tuberculoase, a avut succes, asta va vedea pacientul abia atunci cand isi rezolva un conflict legat de o „tumoare canceroasa”, dupa care va dezvolta simptome de tuberculoza si va transpira noaptea galeti intregi. 

     Pacientul care cunoaste Noua Medicina Germanica se va bucura de orice forma de tuberculoza, deoarece stie s-o aprecieze ca o faza de vindecare necesara. Cat despre tuberculoza ca „boala mortala”, asociata cu panica si carantina, cine cunoaste Noua Medicina Germanica nu poate decat sa rada de aceasta ipoteza aberanta a medicinei alopate.

* * * * *

Nota mea:
Am lasat articolul cu titlul original, dar pentru a ne elibera de cuvinte gresite si incarcate cu semnificatii negative ("cancer", "boli", "vindecare"), ar fi bine sa intelegem ca in termenii legilor biologice (NMG) tuberculoza este faza exsudativa postconflictuala dupa un conflict de frica de moarte, in cadrul unui program biologic special.

Daca vreti sa aprofundati aceste aspecte despre tuberculoza ca sa le intelegeti mai bine, vizionati macar primele 6 minute din documentarul "Cele 5 legi biologice ale naturii".

_________________________
L I T E R A T U R A

Dr. med. Ryke Geerd Hamer: Vermächtnis einer NEUEN MEDIZIN – Die fünf Biologischen Naturgesetze – Grundlage der gesamten Medizin
2 volume; 1240 pagini; a 7-a editie 1999

Kurzfassung der NEUEN MEDIZIN (Stand 2000) – Zur Vorlage im Habilitationsverfahren von 1981 an der Universität Tübingen

Celler Dokumentation

Ausführliche Dokumentation von acht Krankengeschichten – Ein Blick in die Werkstatt der NEUEN MEDIZIN

Toncassette ~ 70 Min. (auch als Audio-CD): Krebs und krebsähnliche Erkrankungen – Einführung in die NEUE MEDIZIN