Barbatul asta al meu (sau DH = dearest husband, cum e denumirea pe forumurile de scrapping ;-)) este o comoara de om cum nu am mai intalnit in viata mea.
Ieri am fost la Möbel Höffner si ne-am comandat garderoba pentru hol (dulap pentru haine si un dulap pentru pantofi, ambele din lemn partial masiv, cu oglinzi mari pe usi, ne-o livreaza in 11 saptamani!! Presupun ca in timpul asta va fi si produsa special pentru noi, ca e comanda mai speciala - nu am gasit ceva mai de calitate la alt pret, iar oferta a coborat de la 2100 la 1300 de euro, ceea ce este ok pentru o garderoba pe care vrem s-o avem macar 20 de ani ;-)). Tipa care ne-a consiliat la raionul respectiv si apoi ne-a redactat oferta etc. avea cam 35 de ani, frumusica, brunetica, ochi albastri, si incepuse sa cam flirteze cu Bogdan; asta fiindca Bogdan o intrebase daca isi mai aminteste de noi, ca mai fusesem si cu David acolo dar trebuise sa plecam, iar cand ea a zis ca s-a tuns si nu se astepta s-o recunoastem noi, Bogdan a zis ca el retine intotdeauna la oameni ochii si de aceea a recunoscut-o... Ei, ea o fi zis ca gata, ia uite ce compliment imi face asta... Am discutat de una, de alta, ne-a povestit ca are un baiat de 19 ani si eu am intrebat-o in gluma daca a inceput la 15 ani, iar ea a confirmat!! Dupa aceea ne-a povestit asa, in treacat (!?), ca ea este single de mai multi ani, bla-bla-bla... ca e greu sa gasesti un barbat de calitate (i-am confirmat!), ce mai, se vedea ca-l place pe Bogdan si probabil se intreba ce cauta el cu o vitica stearsa si banala ca mine (zau ca nu exagerez, exact asa ma simt si ma vad acum, decrepita si urata si cazuta ca una de 70 de ani!)... Ei bine, la un moment dat i-am zis si lui Bogdan chestia asta, in timp ce tipa cauta niste cataloage, iar el pune mana pe piciorul meu si imi face exact acele complimente cu care stie el sa-mi incalzeasca inima (si sunt sincere cand vin de la el, caci si cand e sa ma critice ma critica si imi spune sincer in fata cand nu-i place ceva). Apoi m-a pupat si m-a imbratisat cu caldura, mi-a incalzit inimioara!!
In alta ordine de idei, am inceput sa ne adaptam aici. Eu in primele zile m-am simtit cam ca in concediu, ca intr-un apartament de vacanta strain, a durat pana gaseam imediat tot ce cautam... Acum ne-am revenit cu moralul amandoi, am decis ca rezolvam problema cu zgomotul si ne adaptam si la ideea ca aici e ceva mai mult praf ca in Steinheim (asta inseamna pentru mine dat cu aspiratorul si sters praful in saptamana in care nu vine femeia la curatenie, deci nu e mare tragedie), ca doar e mult mai putin ca in Bucuresti, asa ca daca am supravietuit noi acolo, n-om muri aici la Germanica.
Poanta dura a zilei a venit azi de la Bogdan, care ma intreaba: "Feli, dar daca vom castiga vreodata bani multi la loto ne mutam intr-o casa undeva la liniste completa, da?" - am ras cu lacrimi amandoi, baiatul asta are un umor extraordinar si o atitudine pentru care il iubesc mult de tot, imi umple inima de fericire cand vad cum suntem amandoi pe aceeasi lungime de unda si stim sa facem haz de necaz... si hai ca necazul e mic, e suportabil, daca ma gandesc ca am scapat de dl. Sticla!! Hahaha, acum nu mai are pe cine sa sicaneze, cainele i-a murit, a ramas singur-singurel cu mizeria din el insusi... si cu biata de Mutti - insa ea in curand pleaca pentru o luna in Austria si atunci sa-l vad, ca va ramane 100% singur! Las' sa faca chat cu prietenul lui din Romania ;-(((
Noi acum ne pregatim de concediu, Bogdan a instalat azi si PC-ul si trebuie sa ma apuc sa caut oferte cat de cat convenabile pentru iulie, desi n-am nici o idee si nici un plan concret, iar in Sautens (la oamenii unde am fost anul trecut si acum doi ani) nu prea vreau sa merg, din motivul ca (nu radeti de mine!) nu vreau sa ma vada in halul de grasime in care am ajuns acum!! E drept ca de cand ne-am mutat am mers pe jos in fiecare zi destul de mult si deja am slabit un kilogram, ma simt puutin mai usoara, dar mai am vreo 13 de slabit ca sa pot spune ca nu imi mai este rusine cu mine... Of... Am facut primii pasi pe drumul bun, dar e drum lung, of...
Ieri am fost la Möbel Höffner si ne-am comandat garderoba pentru hol (dulap pentru haine si un dulap pentru pantofi, ambele din lemn partial masiv, cu oglinzi mari pe usi, ne-o livreaza in 11 saptamani!! Presupun ca in timpul asta va fi si produsa special pentru noi, ca e comanda mai speciala - nu am gasit ceva mai de calitate la alt pret, iar oferta a coborat de la 2100 la 1300 de euro, ceea ce este ok pentru o garderoba pe care vrem s-o avem macar 20 de ani ;-)). Tipa care ne-a consiliat la raionul respectiv si apoi ne-a redactat oferta etc. avea cam 35 de ani, frumusica, brunetica, ochi albastri, si incepuse sa cam flirteze cu Bogdan; asta fiindca Bogdan o intrebase daca isi mai aminteste de noi, ca mai fusesem si cu David acolo dar trebuise sa plecam, iar cand ea a zis ca s-a tuns si nu se astepta s-o recunoastem noi, Bogdan a zis ca el retine intotdeauna la oameni ochii si de aceea a recunoscut-o... Ei, ea o fi zis ca gata, ia uite ce compliment imi face asta... Am discutat de una, de alta, ne-a povestit ca are un baiat de 19 ani si eu am intrebat-o in gluma daca a inceput la 15 ani, iar ea a confirmat!! Dupa aceea ne-a povestit asa, in treacat (!?), ca ea este single de mai multi ani, bla-bla-bla... ca e greu sa gasesti un barbat de calitate (i-am confirmat!), ce mai, se vedea ca-l place pe Bogdan si probabil se intreba ce cauta el cu o vitica stearsa si banala ca mine (zau ca nu exagerez, exact asa ma simt si ma vad acum, decrepita si urata si cazuta ca una de 70 de ani!)... Ei bine, la un moment dat i-am zis si lui Bogdan chestia asta, in timp ce tipa cauta niste cataloage, iar el pune mana pe piciorul meu si imi face exact acele complimente cu care stie el sa-mi incalzeasca inima (si sunt sincere cand vin de la el, caci si cand e sa ma critice ma critica si imi spune sincer in fata cand nu-i place ceva). Apoi m-a pupat si m-a imbratisat cu caldura, mi-a incalzit inimioara!!
In alta ordine de idei, am inceput sa ne adaptam aici. Eu in primele zile m-am simtit cam ca in concediu, ca intr-un apartament de vacanta strain, a durat pana gaseam imediat tot ce cautam... Acum ne-am revenit cu moralul amandoi, am decis ca rezolvam problema cu zgomotul si ne adaptam si la ideea ca aici e ceva mai mult praf ca in Steinheim (asta inseamna pentru mine dat cu aspiratorul si sters praful in saptamana in care nu vine femeia la curatenie, deci nu e mare tragedie), ca doar e mult mai putin ca in Bucuresti, asa ca daca am supravietuit noi acolo, n-om muri aici la Germanica.
Poanta dura a zilei a venit azi de la Bogdan, care ma intreaba: "Feli, dar daca vom castiga vreodata bani multi la loto ne mutam intr-o casa undeva la liniste completa, da?" - am ras cu lacrimi amandoi, baiatul asta are un umor extraordinar si o atitudine pentru care il iubesc mult de tot, imi umple inima de fericire cand vad cum suntem amandoi pe aceeasi lungime de unda si stim sa facem haz de necaz... si hai ca necazul e mic, e suportabil, daca ma gandesc ca am scapat de dl. Sticla!! Hahaha, acum nu mai are pe cine sa sicaneze, cainele i-a murit, a ramas singur-singurel cu mizeria din el insusi... si cu biata de Mutti - insa ea in curand pleaca pentru o luna in Austria si atunci sa-l vad, ca va ramane 100% singur! Las' sa faca chat cu prietenul lui din Romania ;-(((
Noi acum ne pregatim de concediu, Bogdan a instalat azi si PC-ul si trebuie sa ma apuc sa caut oferte cat de cat convenabile pentru iulie, desi n-am nici o idee si nici un plan concret, iar in Sautens (la oamenii unde am fost anul trecut si acum doi ani) nu prea vreau sa merg, din motivul ca (nu radeti de mine!) nu vreau sa ma vada in halul de grasime in care am ajuns acum!! E drept ca de cand ne-am mutat am mers pe jos in fiecare zi destul de mult si deja am slabit un kilogram, ma simt puutin mai usoara, dar mai am vreo 13 de slabit ca sa pot spune ca nu imi mai este rusine cu mine... Of... Am facut primii pasi pe drumul bun, dar e drum lung, of...
Buna, sper sa nu te deranjez daca iti recomand cu mare caldura dieta Montignac...eu sunt o mare gurmada si innebunita dupa dulciuri si dupa sarcina am ramas cu 15kg pe plus (75kg la 1.60m). Daca o sa ai curiozitatea sa vezi ce presupune dieta (mai mult un stil de viata i-as zice) ai sa vezi ca ai acces si la dulciuri si nu esti restricitionata la dulciuri. Eu am reusit sa scap de 15kg cam in 6luni. Cand m-am apucat alaptam inca si nu am tinut chiar ca la carte si de asta a durat putin mai mult dar media e de 1kg/saptamana. O perioada, cam un an, m-am lasat si am pus la loc cam 4kg in conditiile in care am mincat doar prostii. Sper sa iti fie de folos.
RăspundețiȘtergereCu drag,
Martha
Home, sweet home. pup si incerc sa va sun.
RăspundețiȘtergereSuccesuri al cautari de concediu!