Raul real

O tema din nou actuala zilele astea: punem sau nu poze cu copiii nostri pe internet? Am citit si eu diverse articole despre asta, am schimbat o perioada albumele de poze pe private, apoi le-am pus din nou pe public. Mi se pare o grija fireasca si binevenita aceea care se refera la protejarea intimitatii copilului nostru. Atata vreme cat aceasta grija nu acopera si nu deturneaza atentia de la pericolele reale si mult mai grave: prezenta pedofililor si abuzatorilor de tot felul in cercul nostru nemijlocit de cunostinte.

Sa nu ma intelegeti gresit: sunt constienta ca exista in lumea larga ingrozitor de multi pedofili, perversi samd, care se pot masturba la vederea unor poze cu copii nevinovati, exista altii (tot bolnavi) care descarca pozele si apoi le prezinta pe cine stie ce forumuri obscure ca fiind copiii lor, da, exista pe lume multi oameni bolnavi psihic si sufleteste, cu tot felul de probleme. Fara a vrea sa bagatelizez aceste aspecte, mi se pare mult mai important sa fim vigilenti cu ceea ce se intampla langa noi, sub ochii nostri (de multe ori orbi).

Mai concret? Ok... Bagati-va in cap odata pentru totdeauna ca adevaratii faptasi nu sunt la mii de kilometri sau la un click virtual departare... ci de cele mai multe ori chiar in apropiere de voi, la distanta unei simple intinderi de mana fata de copiii vostri, cat pentru a le da o ciocolata cu care sa le cumpere tacerea, la distanta unui simplu sarut scarbos al unei rude pe gura copiilor vostri...

Un abuzator poate fi un bunic care isi atinge "fara sa vrea" nora pe san atunci cand se apleaca sa-si pupe nepotica, un abuzator poate fi un unchi care danseaza beat cu nepoata lui si se freaca de corpul ei, sau un alt unchi care se ofera sa stea cu fetita voastra (sau cu baiatul vostru) pentru ca voi sa puteti merge la cinema, un agresor sexual poate fi un profesor care face glume porcoase in clasa fetitelor voastre, un faptas poate fi un vecin amabil care o invita pe fetita voastra sa-l viziteze seara ca sa-si aleaga carti din biblioteca lui, abuzatorul poate fi chiar taticul (biologic sau vitreg) care insista sa-si educe sexual propria fetita, un faptas poate fi alt bunic in aparenta bland si bun, care iubeste sa le ia pe nepotele in poala lui si sa se "joace" cu ele de-a calul si calaretul, un faptas poate fi si un alt unchi care vrea sa-si invete nepotica de 9 ani cum se saruta cu limba (ca sa aiba succes la baieti mai tarziu), un agresor sexual poate fi un preot care aplica prea concret "iubirea aproapelui" cu baieteii care-i sunt incredintati pentru educatia religioasa, un abuzator poate fi un alt tatic sau unchi sau bunic care ademeneste fetitele in pivnita ca sa le dea ceva dulce (o acadea care miroase a WC, cum s-a exprimat o victima a incestului!!), un abuzator poate fi oricine, un strain dar mai ales rude sau prieteni sau cunoscuti (fiindca un strain are mult mai putine sanse sa ajunga atat de aproape incat sa poata abuza de un copil). Niciodata sa nu va culcati pe-o ureche in privinta asta!

Un faptas este in aparenta un om normal, cum exista nenumarati in cercul de cunostinte al tuturor... Un faptas nu e un monstru vizibil, identificabil, cu coarne si spume rosii la gura. Un faptas este de cele mai multe ori curtenitor, amabil, stie sa se faca placut de copii, este chiar mai bland decat cei mai multi dintre cunoscutii vostri, pare atent, cald, intelegator, empatic, isi ia timp pentru copii, nu ii cearta, se joaca frumos cu ei, le spune povesti interesante, este genul mai retras, mai timid si mai tacut, ba chiar lasa impresia ca este el insusi un copil mare, inocent si bun la suflet...

Nu mai credeti in basmele sau filmele care va spun ca abuzatorii sunt niste criminali tatuati care poarta cutite la brau sau ca faptasii sunt doar niste dezaxati care se masturbeaza la poze cu bebelusi! Deschideti ochii si lasati-i deschisi! Abuzatorii exista in aproape toate familiile, sub o forma sau alta.

Copiii au capacitatea de a trezi cele mai primitive instincte si de a reactiva cele mai adanc reprimate amintiri: cei care au fost vatamati in copilarie (si care nu si-au rezolvat traumele, nota bene) incep sa aiba impulsuri inconstiente de reinscenare a propriei lor istorii, numai ca de data asta cu ei in postura celor puternici, aflati la control; si cui ramane rolul de victime (jucat de ei insisi odinioara) decat copiilor care se afla la indemana? Cei care au fost batuti incep sa aiba impulsuri agresive fata de copii (si nu inteleg de ce, ca doar ei si-au jurat sa nu repete greselile parintilor lor), iar cei care au fost abuzati incep sa aiba fantezii sadice legate de copii (copii in care se vad inconstient pe ei insisi la aceeasi varsta a inocentei distruse).

Nu faceti greseala sa credeti ca abuzul sexual ar avea de-a face cu sexul. Ar fi o mare greseala. Abuzul sexual are de-a face cu puterea, cu controlul si cu dorinta inconstienta de distrugere, dorinta inconstienta si irezistibila de a scapa de traumele refulate punandu-le in act cu cineva mai slab. Subconstientul abuzatorilor, ramas in stadiul de reprimare si negare, va reproduce fara incetare sub o forma sau alta vechiul abuz, in speranta desarta a unei rezolvari. Asa lucreaza psihicul uman: tot ce nu reusim sa scoatem in constient suntem condamnati fie sa reinscenam inconstient, fie sa platim prin boli grave, atunci cand psihicul nu mai poate duce povara si o delega asupra corpului.

Aveti grija de voi si de copiii vostri, fiti vigilenti la pericolele reale care va intampina zilnic fara sa le vedeti! Ascultati-va cu atentie copiii, luati-i in serios, respectati-i, creati o relatie de incredere cu ei, pentru ca ei sa nu simta nevoia sa va ascunda nimic din ce este important (uneori mai mult decat abuzul doare neincrederea parintilor), invatati sa-i cunoasteti cat mai bine, pentru a sesiza imediat daca vreodata ceva nu este in ordine cu ei! Si nu uitati sa discutati cu ei (in termenii lor), sa-i preveniti despre aceste pericole. Abuzul se desfasoara cel mai bine in conspiratia tacerii. Vorbiti despre asta, expuneti-le copiilor la momentul potrivit potentialele pericole, invatati-i devreme ca nimeni nu are voie sa-i atinga in vreun fel nepermis, in zonele intime... si - poate cel mai important dintre toate - traiti autentic si lasati-l pe copilul vostru sa traiasca la fel, astfel va invata sa aiba incredere in propria intuitie si in propriul instinct, cele mai bune barometre cu care ne putem apara de abuz.

* * * * *

LA MULTI ANI pentru sarbatoritii dragi: Andra, Roxana, Delia Eliana, Beatrice si Daniel Christian. Va urez o viata plina de soare si fericire, sa fiti sanatosi, norocosi, iubiti pentru ceea ce sunteti voi, sa va pastrati mereu prospetimea sufleteasca de acum si sa aveti parte mereu de tot ce e mai bun pe lume!

Azi transmitem salutari si ganduri bune in mod special pentru Lizuca (multa sanatate) si pentru Alysh (pentru soacra ei). Legat de sanatate, am mai citit pe un site german ca bolile copilariei sunt mai usoare si trec mai repede daca nu se dau copiilor antitermice. Asta pentru cine vrea sa tina cont...

Last but not least, pupicei la Ralu, Iulia, Cleo, Lori, MsBB (you made my day cu povestea nasterii mandrei, am ras si am plans amintindu-mi emotia acelor zile, inca odata sa-ti traiasca!!!).